Conceptul de dezvoltare durabilă reprezintă rezultatul unei abordări integrate a factorilor politici şi decizionali,
în care protecţia mediului şi creşterea economică pe termen lung sunt considerate complementare şi reciproce.
Date fiind obiectivele sale ambițioase în materie de climă, Uniunea Europeană (UE) se află în prima linie în lupta
împotriva schimbărilor climatice. Prin politicile și acțiunile sale îndrăznețe, UE stabilește standarde la nivel
mondial și contribuie la încurajarea ambițiilor climatice în întreaga lume prin semnarea și ratificarea Acordulului
de la Paris privind schimbările climatice, statele membre fiind ferm angajate în punerea în aplicare a acestuia.
Pentru a atinge obiectivele Acordului, UE a lansat, printre altele, strategia Pactul Verde European, care instituie
măsuri și norme menite să reducă drastic emisiile și să transforme economia europeană astfel încât aceasta să devină
neutră din punct de vedere climatic până în 2050.
În România există un interes tot mai mare în rândul tinerilor pentru educația privind schimbările climatice și
mediul și remarcăm o participare tot mai mare a acestora la acțiuni legate de prevenirea schimbărilor climatice.
Educația privind schimbările climatice în țara noastră este prezentă la diferite niveluri școlare, dar într-un mod
nesistematizat ceea ce determină decalaje și inegalități între regiuni, între aceleași municipalități și orașe și
chiar în cadrul aceleiași școli. În această direcție țara noastra s-a angajat să lărgească accesul la educația
privind mediul și limitarea schimbărilor climatice, prin participarea la acorduri internaționale, în principal,
Acordul de la Paris. Totodată, prin noua lege a educației (Legea
nr. 198/2023) se stabilește că învățământul preuniversitar are ca finalitate principală formarea competențelor
(cunoștințe, abilități și aptitudini), necesare pentru dezvoltarea sensibilității față de problematica umană,
valorile moral-civice, promovarea sustenabilității și a respectului pentru mediul înconjurător natural, social și cultural.
Studiul privind “percepția tinerilor din România față de educația în domeniul schimbărilor climatice” a relevat că, în medie,
jumătate dintre respondenți consideră că schimbările climatice ar trebui introduse în școli, în timp ce tinerii români între
15 și 24 de ani sunt mai conștienți de impactul schimbărilor climatice dar au o perspectivă mai pesimistă decât alte generații.
Studiul a fost realizat în cadrul proiectului Climate Commitment (www.angajamentpentruclima.ro)
având ca scop declarat creșterea conștientizării, implicării civice și educației cetățenilor români, în special a tinerilor,
în combaterea cauzelor și efectelor schimbărilor climatice.
Cu toate că mulți tineri sunt dornici să contribuie la rezolvarea problemelor climatice și de mediu, normele sociale,
dar și inegalitatea de vârstă și de gen creează serioase dificultăți privind accesul tinerilor la dialog cu autoritățile publice care îi guvernează.
Acestea sunt și motivele pentru care a fost identificată nevoia de colaborare între autorități locale și tineri pentru
ca aceștia din urmă să își dezvolte abilitățile pentru înțelegerea critică a problemelor complexe de mediu și schimbări climatice.
În cadrul Proiectului ECOality, Organizațiile Non Guvernamentale și partenerii lor – Autoritățile locale - vor depune un
efort conștient pentru a proiecta activități care să fie implementate în anumite tipuri de școli care, în mod normal,
sunt mai puțin capabile să profite de pe urma proiectului concentrat pe Educația pentru Cetățenie Globală.
În contextul descris mai sus grupurile țintă și beneficiarii finali ai ECOality la nivel european – în primul rând - îl reprezintă aprox. 50.000 de tineri, inclusiv studenți
(cu vârste între 15-18 ani) aflați în sistemul educației formale din cel puțin 95 de școli și tineri (cu vârste între15 și 29 de ani)
din medii de educație non-formală, cum ar fi grupuri de voluntari și asociații de tineret (cel puțin 75 de asociații) din cele 10 țări
UE partenere (Italia, Austria, Croația, Finlanda, Franța, Grecia, Ungaria, Polonia, Portugalia și România).
În mod corelativ, la nivel european – 2.700 de profesori și personal de conducere din sistemul școlar public formal, precum
și 100 de oficiali ai autorităților locale și a organismelor educaționale și factori de decizie din din cele 10 țări
UE partenere reprezinta alte grupuri țintă și beneficiari finali ai Proiectului ECOality. Un rol deosebit de important în creșterea
înțelegerii de către elevi și tineri a tematicii Proiectului ECOality revine activităților de formare a cadrelor didactice în cadrul
atelierelor de lucru împreună cu tinerii din asociații de voluntari, așa cum stabilește cadrul de implementare EO1, folosind metodologii
de educație non-formală. Mai mult, activitățile din cadrul cadrul de implementare EO2 și EO3 vor consolida nu numai cunoștințele,
ci și angajamentul actual al studenților și tinerilor în acțiuni concrete de promovare a cetățeniei globale și active, stimulând consolidarea
propriilor capacități de cetățeni responsabili și activi, precum și importanța învățării prin acțiuni colective de tip “peer to peer”.
Prin intermediul Laboratoarelor Eco-polis (activitățile A2.1 și A.3.2), Proiectul ECOality va asigura conexiunea proceselor de
învățare între Nordul Global și Sudul Global și interdependența acestora în abordarea diverselor provocări climatice și globale
prin intermediul taberelor educaționale din Mozambic și Madagascar (activitatea A.2.3.). De asemenea, se vor depune eforturi în
direcția conjuncției dintre tinerii care sunt deja conștienți și susțin provocările globale (cum ar fi schimbările climatice și
egalitatea de gen) și cei care nu se află la acest nivel de implicare.
În cadrul prelegerilor școlare, din ce în ce mai mulți profesori din cele 10 țări partenere vor adopta ECG din perspectiva drepturilor
omului, folosind abordări critice, materiale de predare și metodologii specifice. În ceea ce privește justiția de gen, în cadrul
procesului de predare și învățare profesorii vor pune accentul pe controversele legate de conceptele de „gen”, „discriminare” și
„diversitate” având ca scop declarat conștientizarea generală a intersecționalității și a legăturilor dintre gen și justiția
climatică. În cadrul EO1 acțiunea va extinde sfera competențelor profesionale ale profesorilor și va oferi acestora noi
instrumente de predare, materiale didactice și suport științific.
Profesorii vor deveni multiplicatori puternici și vor identifica cele mai bune moduri de familiarizare a elevilor cu problemele
globale Abordările și instrumentele pedagogice utilizate și produse în Ecoality pot oferi profesorilor din diferite discipline materiale
testate care încurajează învățarea și predarea implicate, precum și oportunități pentru dezvoltarea unei culturi inter-curriculare.
În ceea ce privește justiția de gen, în cadrul procesului de predare și învățare profesorii vor pune accentul pe controversele legate de
conceptele de „gen”, „discriminare” și „diversitate” având ca scop declarat conștientizarea generală a intersecționalității și a
legăturilor dintre gen și justiția climatică. În cadrul de implementare EO1 acțiunea va extinde sfera competențelor profesionale ale
profesorilor și va oferi acestora noi instrumente de predare, materiale didactice și suport științific.
În România, în cadrul Proiectului ECOality vor fi implicate 12 școli, 360 de cadre didactice (30 / școală),
6.600 de elevi (55 /școală), 7 asociații nonguvernamentale, 84 de tineri din asociații de voluntariat și
tineret și 10 reprezentanți ai autorităților locale.
