Sistemul Națiunilor Unite (ONU) recunoaște rolul cheie pe care îl joacă tinerii în abordarea schimbările climatice și menține o
strânsă legătură de colaborare cu organizațiile conduse de tineret și pentru tineret din întreaga lume. Prin Inițiativa-cadru
comună ONU pentru copii, tineri și schimbări climatice, încă din anul 2008 au fost coordonate activitățile a 16 instituții
interguvernamentale în direcția împuternicirii tinerilor în vederea derulării unor acțiuni de atenuare a impactului schimbărilor
climatice, precum și de creștere a gradului de participare efectivă a acestora la procesul de luare a deciziilor politice (democrația participativă).
Ca răspuns la numărul tot mai mare de organizații de tineret implicate în procesele de schimbare la nivel interguvernamental, în anul 2009,
prin Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC) a fost extins statutul ONG-urilor de tineret consacrând
dreptul acestora de a primi informații oficiale, de a participa la întâlniri, de a susține discursuri, precum și dreptul la sprijin
logistic la conferințele Convenției. În numai 4 ani ONG-urile de tineret (YOUNGO) au dezvoltat o rețea solidă și activă prin care prin
care tinerii activiști își fac auzită vocea lor și contribuie activ la modelarea politicilor interguvernamentale privind schimbările climatice.
La conferințele UNFCCC, YOUNGO susține declarații oficiale, oferă sprijin tehnic și politic grupurilor de negociere, se angajează împreună
cu factorii de decizie în cadrul unor întâlniri la nivel înalt și în contexte informale având drept scop creșteea conștientizării prin diverse
activități de advocacy.
Din punct de vedere moral participarea tinerilor a valori bazate pe echitate, precum și contribuții constructive tehnice și politice la negocieri.
Mai mult de o treime din cele 169 de obiective ale Dezvoltării Durabile evidențiază rolul tinerilor, priviți ca “aliați în tranziția către
dezvoltarea durabilă”, cu un rol cheie în derularea acțiunilor specifice în cadrul Ecoality în deplină concordanță cu prioritatea „c” a
apelului de proiecte (Call for Proposals/CfP).
Reprezentantul Secretarului General al ONU pentru tineret susține că “Agenția colectivă a tinerilor reprezintă una dintre cele mai importante
resurse pentru realizarea Agendei 2030, inclusiv în ceea ce privește atenuarea impactului schimbărilor climatice. Cu o cifră de peste
1,8 miliarde în întreaga lume, tinerii formează cea mai mare generație pe care a cunoscut-o vreodată această planetă. Este imposibilă
îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Agendei 2030 fără participarea activă a tinerilor care reprezintă cea mai
mare generație de factori de schimbare”.
Prin urmare, tinerii sunt actorii principali ai proiectului Ecoality, prin valorizarea potențialului lor creativ și rolul de catalizator
al acțiunilor ce le va consolida capacitățile. Elevii și studenții care se reunesc în grupuri de lucru în școli și în afara acestora
joacă rolul de multiplicatori cheie ai angajamentului tinerilor aliați cu abordările întregii comunități. Tinerii din UE sunt conștienți
de rolul esențial pe care îl joacă educația în promovarea drepturilor universale ale omului și mai mult, rolul esențial pe care îl joacă
cetățenia UE în planul responsabilității social-comunitare.
Conform Declarației Europene privind Educația globală până în 2050, care a fost adoptată la Dublin în 2022, educația globală este redefinită
ca fiind "educația care permite oamenilor să reflecteze critic asupra lumii și a locului lor în această planetă, să își deschidă ochii,
inimile și mințile către realitatea lumii la nivel local și global.”
Deși Educația pentru Cetățenie Globală (GCE), Educația pentru Dezvoltare (DE), Educația pentru Dezvoltare Durabilă (SDE), Educația Globală (GE)
și celelalte forme de educație intersecțională pot contribui la promovarea schimbării și a dezvoltării durabile, există alocări bugetare
inegale și insuficiente pentru promovarea acestor abordări educaționale participative în sectoarele educației formale din țările europene.
În cadrul unui studiu realizat anul acesta în luna martie, Laura Bonciu, specialist în comunicare și strategii al Organizației Greenpeace
România (www.greenpeace.org) și-a propus să exploreze legătura dintre activismul de mediu și activismul feminist, modul în care sunt afectate
femeile de schimbările climatice și posibile politici, reprezentare la nivel decizional și perspective de gen. Se arată că în cazul țărilor
dezvoltate, cercetările relevă faptul că “în cadrul grupului de bolnavi cronici cu patologii ale sistemului circulator, femeile sunt mai
vulnerabile decât bărbații la efectul temperaturilor ridicate, în mediul urban. Un astfel de semnal a fost evidențiat în aglomerări urbane
din România, Olanda, Germania, Spania și Cehia. În cazul țărilor mai puțin dezvoltate, vulnerabilitatea și expunerea la schimbarea
climatică sunt prezente chiar în mai mare măsură, având în vedere și inechitățile sociale mai pronunțate, infrastructura mai
puțin pregătită, sistemele de sănătate mai precare, toate în condițiile unor hazarde climatice de multe ori având manifestări
mai severe în cazul acestor țări situate, de obicei, în < zone fierbinți> din punct de vedere climatic”.
Acțiunile Ecoality vor crește gradul de conștientizare și înțelegere a tinerilor cu privire la problemele globale complexe, implicând
și susținând școlile și comunitățile mai largi, astfel încât elevii și studenții să poată rezista în fața provocărilor globale și
să își consolideze cooperarea cu Autoritățile Locale (AL) pentru a promova responsabilitatea comună și asumarea colectivă a
acțiunilor de sprijinire a justiției climatice și de gen. În acest context, tinerii joacă un rol esențial în implementarea abordărilor educaționale participative atât în educația formală,
cât și informală, astfel încât se justifică pe deplin nevoia de adaptare și centrare a curriculei și a politicilor de tineret, pe
conceptul de învățare continuă (pe toată durata vieții și pe tot parcursul vieții) și dezvoltare profesională pentru profesori,
educatori și tineri, precum și nevoia de activare a resurselor la nivel local și național pentru îndeplinire a acestor obiective.
Mulți tineri sunt dornici să contribuie la rezolvarea problemelor climatice și de mediu, în circumstanțele mai sus descrise și
un exemplu concret este cel al milioanelor de elevi de vârstă școlară care, prin diverse demonstrații și mitinguri, au militat
pentru implicarea concretă a guvernelor în lupta împotriva schimbărilor climatice.
